06 aprilie 2008
15 minute
Am luat pipa de la locul ei. Am cautat tutunul si am umplut pipa incet. Am presat cu degetul mare prima transa apoi am mai luat un pic pe care l-am presat mai putin. Am aprins chibritul lung Cohiba si l-am adus deasupra pipei curbate de la Odesa, din lemn muscat la capat, detinut, apropriat. Am tras de cateva ori si rotocoale parfumate au prins a se ridica. Am sezut pe covorul visiniu si am privit prin geamurile mari ploaia care cernea ceata Bucurestiului. Peste parcul aproape verde, ploaia cernea ceata si fumul se ridica agale. Concertul numarul cinci. Am dat un pic mai tare si am gustat din cafea. Am incercat sa mai citesc din the 14 page report on asset management dintr-un Economist din martie. L-am dat deoparte si apoi am stat si am fumat. Gustul de cireasa afumata al fumului. Gustul de cireasa afumata al pianului. Aici la poarta orientului, unde e lejer, duminca.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
5 comentarii:
multumesc
as spune cu placere daca as sti de ce
ne bucuram mult de revenirea la cele ale literaturii in defavoarea celor politice, moderne, istorice, polemice etc...sa speram ca va dura.
I fail to see the literature:)
Asta e tot politica, doamnelor. Muler?
pai sunt de acord cu dobrita ca nu e literatura, dar cum gesturile in post societate sunt supraintepretate (inflatia hermeneutica), as putea zice ca de fapt am vrut sa aduc in atentie obiceiurile decadente ale omului crestin alb avand drept consecinta exploatarea lucratorilor pe plantatiile de tutun (care nu sunt 'free trade'). Iar tutunul e inchis in custile alea transparente la aeroport, sa nu scape. Pfui. Deci am vrut sa fumez o pipa doar.
Trimiteți un comentariu