Vilegiatura, welfare state

Lancezeala dizgratioasa si fardata urat a Europei in fatza unei lumi ce o ia incet si sigur razna:

Natiuni, ca Germania, de exemplu, care isi trimit in lehamite soldatii in Afganistan, dar nu in sud, zona periculoasa. Un front real acolo ca sa nu fie real aici, un front unde se confrunta Atena si Roma cu Saladin.

Frica de a judeca si de a impune, nu numai in afara, dar si inauntru, de dragul unui multiculturalism nou de o generatie a carui fiece vorba merge flagrant in pofida intregului corp de cunostinte transmis de memoria transistorica.

Europa, descoperind placerea vacantelor TUI, uitand ca prosperitatea si securitatea nu sunt permanente si nici firesti stari ale naturii- primejdia si insuficienta resurselor primare sunt starile firesti.

Iar daca se pun sub semnul intrebarii piata si capitalismul de dragul egalitatii se distrug in fapt exact conditiile de producere a bunastarii. Si daca se tund cheltuielile militare si tinerii high on pot sunt gata de extreme la concerte dar rad amuzati de perspectiva de a se inrola pentru a pazi o cauza sau o primejdie (care nu, nu sunt imaginare), atunci viitorul va fi diferit de prospectul TUI.