Judge Scalia

I really like this guy. Living Constitution my ass. The only Constition is the one wrote at the time, not the one judges think should have been written. Yeah.
Sure, in the Oriental country where the laws are mere poems flimsy in the spring wind this debate is pure phantasy.

Well, not to forget, Judge Scalia really means it: he has 9 children (officer, priest, judge etc). Maybe that is why he so influential.

newspeak

“Orice rectificare a gandirii implica o politie a gandirii. Mai devreme sau mai tarziu, intr-o masura mai mare ori mai mica, toti adeptii de buna credinta ai corectitudinii politice vor trebui sa descopere pe cont propriu ca modalitatea specifica de control social al gandurilor (prin interzicerea anumitor cuvinte ori expresii), pe care o promoveaza ideologia corectitudinii politice, nu difera prin nimic de vechiul ideal fascist ori comunist de ideologizare fortata a societatii”

Check out the newspeak dictionary, especially the 2006 section, it is kinda fun

http://www.newspeakdictionary.com/

Books and Britannia

Baiuteii fratilor Florian, extrem de bine scrisa, alert, sinestezic, literatura de buna calitate cu promisiuni pe alocuri de foarte buna. Dupa ceva vreme vom vedea lucruri speciale de la acesti domni, daca vor avea metoda si dedicare pentru literatura in sine- ii paste primejdia ziaristicii doara.

Radu Paraschivescu, Ghidul nesimtitului- boring. slabut.

Irvine Welsh, Filth- literatura de cinema prost. Violenta verbala, detritusuri, pornografie mascand slab un scriitor de mana a saptea. In curentul care inlocuieste literatura cu secventialul cufurit de cinema american, incercand sa spuna ceva dar reusind doar sa se agite transpirat. Poate reflectand dealtfel structura, moravurile si unsorile unei societati, britanice ea dealtfel, in disolutie, navigand dezordonat intre tolerante excesive si intolerante rau mirositoare.

Britannia does not rule the waves anymore. Din pacate. Mi-am dat seama la muzeul maritim din Greenwich- lume putina, exponate debile si peste tot foarte vizibila rusinea de-a fi fost invingatori si administratori de imperiu.

Altcumva literatura unei vremi spune multe despre vremile si tara in cauza.

Cartile ca scrisori intre prieteni (Sloterdijk) spun totul despre prietenii respectivi. Cartile ca mituri solidarizante ale unei societati s-au fumat, societatile se (des)solidarizeaza la televizor.

tara noastra, revisited

In ultimul timp mergand cu trenul din nou dupa ce mai inainte nu mersesem cu trenul (clar pana aici), deci in ultimul timp am observat ceva ce inainte vreme nu era de observat- pungile.

Sunt peste tot, agatzate de cotetze, fluturand jucaus roz in copacii probegi rataciti in campie (ha!), campuri intregi de pungi, rostogolite, agitate, plantatii vaste, culturi cat vezi cu ochii, se unduie in vant, asteapta combine duduind si tractoristii aburiti. Uneori sunt intoarse sub brazda si puiesc in liniste pungutze mici de bomboane.

Acum, dincolo de notiunea de biodegradabil, singurul lucru care poate linisti este ca pungile sunt din petrol care petrol nu prea mai este (brace for impact, gentlemen).

Deci, voiam sa zic anume ca sunt multe pungi in Romania.

P.S. In context de environment, tren si petrol- e mai misto cu trenul pentru ca poti citi una-alta si ai priza de laptop la Intercity, care pe ATR-urile alea inghesuite nu exista. Care ATR-uri sunt scumpe in comparatie cu orice companie aeriana pe, indraznesc, orice distanta din lumea locuita- oikumena- pentru ca TAROM traieste intr-o fantasy world (visul capitalismului monopolist) unde suntem penalizati iara pentru ca suntem serviti de companii romanesti, aviatice de data asta.

hic et nunc

Si daca ne-am inselat tot timpul si daca psalmii sunt doar de la cernica pe malul lacului lamentare de om singur, si daca the brain scientists, mesterii creierilor noastre, au dreptate. Si daca ivan si nu aliosa karamazov are dreptate, si daca fapta lui raskolnikov nu este decat o interferenta intre atomii toporului si atomii din capul batranei camatarese…
O, Sonia, in seara asta iti este teama ca nu exista Dumnezeu.
Si in seara asta, Sonia, iti este teama in egala masura ca El exista si noi suntem doar parere si suflete slabe.

The last radio-show. a prairie home companion.

- What is your name, lady?
- My name is Asfodel. I am an angel.

odisee, steaua canopus, alergare spre rosu. stop.

Pai... am desfacut acum sticluta mica de Cabernet Sauvignon de minibar, dupa dus, si stau la geamul de la etajul zece peste piata unirii. Nici o schimbare, timpul are rabdare nu cu minutele ci cu incapatanarea turlelor de manastiri de pe linia orizontului, de jur-imprejur. Liniile inguste de tramvaie cutiute rosii si galbene intaresc impresia de oras fabricat, pentru Jim Carry naiv-circumspect. Prea liniste. Calm. Blondele brunele urbei plutesc in lumina laptoasa pointilista a orei sapte, in aprilie. E cald la Iasi. E o stare anume, lotofagi si sirene, la capatul unei odisei prin lumi mai agitate. E bine, la Iasi.

15 minute

Am luat pipa de la locul ei. Am cautat tutunul si am umplut pipa incet. Am presat cu degetul mare prima transa apoi am mai luat un pic pe care l-am presat mai putin. Am aprins chibritul lung Cohiba si l-am adus deasupra pipei curbate de la Odesa, din lemn muscat la capat, detinut, apropriat. Am tras de cateva ori si rotocoale parfumate au prins a se ridica. Am sezut pe covorul visiniu si am privit prin geamurile mari ploaia care cernea ceata Bucurestiului. Peste parcul aproape verde, ploaia cernea ceata si fumul se ridica agale. Concertul numarul cinci. Am dat un pic mai tare si am gustat din cafea. Am incercat sa mai citesc din the 14 page report on asset management dintr-un Economist din martie. L-am dat deoparte si apoi am stat si am fumat. Gustul de cireasa afumata al fumului. Gustul de cireasa afumata al pianului. Aici la poarta orientului, unde e lejer, duminca.