Identitar

"addenda: cand o sa mai merg la libraria Carturesti, o sa ma asez pe scaunul lui Cartarescu ca sa ma simt, o clipa, Cartarescu"

cartarescu, Zen

Dupa 20 de ani, Marius Ianus

Trebuie sa am un examen la macroeconomie intr-o sambata, si apoi sa ascult Led Zeppelin si sa beau, si atunci abia pot sa citesc poezie.

bits and pieces

e curios cum converg anumite puncte de vedere dincolo de Zeitgeist:

Noica, in Jurnal de idei

"Ofensa adusa de feminism. Transformarea omului in papadie"

in alta parte

"trei sferturi din umanitate dispare ca atare, prefacandu-se: taranul. Jumatate din umanitate e destituita din rostul ei: femeia. Indaratul amandurora ceva a intrat in eclipsa (natura, destinul, timpul). Ce lume e asta?"

Asphalt Tango

In seara aceasta ma dor mainile dupa ce am cazut obosit urcand dealul de la Lacul Morii. Noaptea la doua, bicicleta, sus jos, un picior dupa altul, asa cum mi s-a parut ca se poate urban la Berlin acum trei saptamani, acesti nemti blonzi decenti subtiri disciplinati ce pregatesc o noua invazie hegeliana a spiritului in istorie. Acum la doua politistul pustan mi-a zis politicos, aveti nevoie de ceva, zic, nu am nevoie de nimic, multumesc, doar ca ma dor palmele. Am mers de la MtzR la Alexandra si ea invata pentru examen. Si apoi spre casa ma dor manile cu care de nadejde valaha m-am sprijinit in piatra asfaltului dara stii cum.. ce vreau sa zic este altceva. Acum la balcon la etajul opt deasupra parcului Politehnicii este deschis si ce vreau sa spun este exact asta: ca ni se pare normal. Este oarecum hilar ca o carie care se vede…insa, cum zice Elisafta Movila boieri dumneavoastra rusinatu-m-au paganii, zic- m-au alergat multi caini, haite nenumarate, tare, disperat, de trei ori pe Grivitei, apoi de cateva ori la Grant, in Crangasi si apoi sus in Militari. Congo, vanat pur si simplu. Am dat la pedale fara de suflu sacadat injurat de soarta de rahat a unei tari care nu se va razbate pe sine niciodata. zacem intr-un suc fara de inceput si fara de sfarsit in care cainii, caricatura constiintei noastre cu branza si smantana, ne gusta pe indelete. Ne-am terminat de mult. Acum o saptamana, intr-o dimineata, in Islington, am reluat un fragment din schimbarea la fata a romaniei. Nu s-a petrecut. Nu o sa fie. De la roxolani, slavi, cumani, au ramas tehnici de calarie si femei frumoase. Dara noi vom fi mereu, la rasul ierbii crude a istoriei, visatori la marile victorii al gandacului de Colorado. Un sofer de taxi de la cobalcescu imi spunea intr-o zi trecuta ca el asteapta o renastere spirituala a Romaniei. weird sofer, avea carti in masina. As vrea sa ii transmit pe aceasta cale ca it ain't gonna happen.

au plecat mai devreme acasa cu un taxi

Intr-o zi pe la doua am conversat pe mess stau putin pe mess acest spatiu public privat mic si inghesuit pe la doua am conversat cu o domnisoara maria care m-a intrebat daca sunt pasionat de filosofie pfuii si am zis ca nu sunt pasionat de nimic si ea a ras si mi-a zis ca mi-a gasit blogul citind multe bloguri ca ea citeste multe bloguri si ca i-a placut si eu am zis ca nu citesc multe bloguri si ea a mai zis ceva si dupa aia nu a zis mare lucru ofensata probabil ca nu citim la fel de multe bloguri uite-asa cu filosofia asta

Alamanahul BTT

Tableta din Dilema a Iulianei Alexa, despre Asia- peltea concentrata de superficialitati ridicole.


"Angkor este... enorm".
reprezentarile religioase sunt kitsch (Kitschul cui? e o chestiune de raport, si ne raportam impreuna cu parerea iulianei despre arta religioasa).
Exista inegalitate si nu e bine (un ghid se ofera sa o duca in brate peste o balta)
E cald
Dumneaei se vede cu ochii mintii frantuzoaica boema de 25 de ani indragostita de un american bogat insurat (ei, unde e egalitatea)
Myanmar "pare ireala"
Poparele sunt sarace, japonezii nenumarati
La final (sunt in dilema- climax sau anticlimax) aflam ca "las o ghirlanda parfumata langa o zeita roz si calc iarasi, desculta, prin ploaie"

Atat lirism, sensibilitate... Multumim, Iuliana Alexa. Foarte folositor si placut la citire.

Romanii, zic, atat de prinsi de glie si de apartamentele lor mici din Militari, gasesc mare lumea cea mare

Tabloidum tremens, un fel de agitatie

Pornind de la unul din ultimele numere ale Dilemei, gasesc mult prea facila argumentatia pe care o ofera jurnalistii confruntati cu intrebari referitoare la calitatea din ce in ce mai proasta a productiilor scrise, vorbite sau televizate.
Ea, explicatia, suna cum ca asta vreti, asta dam. Ceea ce omit sa mentioneze acesti domni este puterea fascinanta a acestor productii, (pe care altcumva se pricep sa o foloseasca), de a crea realitate.
Mass-media creeaza realitate. Asa cum creeau inainte vreme realitate artistii, scriitorii, Dumnezeu si, cu voia dumneavoastra, Pygmalion, la fel astazi fabrica realitate jurnalistul. Mai mult decat atat, detine aproape exclusiv acest drept, de multe ori in pofida, in ciuda, si alterand, realitatea in sine.
Odata eliberata in existenta (Das Sein :) aceasta realitate, expusa si agitata la lumina soarelui primavaratic, ea produce cerere. Nu e ca si cum discernamantul semenilor nostri ar fi atat de antrenat pentru a distinge intre dejectii si placeri apolinice. E mai degraba ca intr-o lege keynesiana, unde productia creeaza propria cerere. In momentul in care fabrici realitate te confrunti cu primejdia (si responsabilitatea, vai ce cuvant untrendy) ca acea realitate chiar sa inceapa sa existe la propriu. Astfel, atunci cand compatriotii nostri citesc pe rupte in metrou RING iar actorii jalnici al telenovelelor publice –ioniontiriacandreeamarinsimutu- isi agita fustele in public, nu este atat vina publicului (victima bovina) cat vina creatorului...
Pe o piata a realitatilor alternative (rating-ul da masura existentei “mai degraba”), putem insa sa ne relaxam alegand, clickoizi, realitatea care ne convine. Pe mezzo de exemplu.

Teach me the basics, Obi-Wan

"Management and finance theory tells us that in a well-organised business, each section of the business should arrange its activities to contribute to the attainment of corporate goals. Central to this function in a corporate entity is the maximisation of shareholders' wealth. This is basically done by the generation and management of cash, which is the fundamental concern of finance. "

hic et nunc

Si daca ne-am inselat tot timpul si daca psalmii sunt doar de la cernica pe malul lacului lamentare de om singur, si daca the brain scientists, mesterii creierilor noastre, au dreptate. Si daca ivan si nu aliosa karamazov are dreptate, si daca fapta lui raskolnikov nu este decat o interferenta intre atomii toporului si atomii din capul batranei camatarese…
O, Sonia, in seara asta iti este teama ca nu exista Dumnezeu.
Si in seara asta, Sonia, iti este teama in egala masura ca El exista si noi suntem doar parere si suflete slabe.

The last radio-show. a prairie home companion.

- What is your name, lady?
- My name is Asfodel. I am an angel.

15 minute

Am luat pipa de la locul ei. Am cautat tutunul si am umplut pipa incet. Am presat cu degetul mare prima transa apoi am mai luat un pic pe care l-am presat mai putin. Am aprins chibritul lung Cohiba si l-am adus deasupra pipei curbate de la Odesa, din lemn muscat la capat, detinut, apropriat. Am tras de cateva ori si rotocoale parfumate au prins a se ridica. Am sezut pe covorul visiniu si am privit prin geamurile mari ploaia care cernea ceata Bucurestiului. Peste parcul aproape verde, ploaia cernea ceata si fumul se ridica agale. Concertul numarul cinci. Am dat un pic mai tare si am gustat din cafea. Am incercat sa mai citesc din the 14 page report on asset management dintr-un Economist din martie. L-am dat deoparte si apoi am stat si am fumat. Gustul de cireasa afumata al fumului. Gustul de cireasa afumata al pianului. Aici la poarta orientului, unde e lejer, duminca.

Serengeti

In debara sta frigiderul cu frig. El mormaie si troncane noaptea, fiind in viata. Cand e lumina stinsa cloncane ciclop sugubat cu ochiul albastru. E un senior.
Tot acolo mai sunt bocancii de zapada folositi rar si cu o amortizare infecta, adica afacere proasta. Vecini afabili sunt sacul de dormit (-18, cehesc), pioletul, fantoma unui pisic negru pe nume Klaus, fotografii vechi, o sacosa cu cartofi noi si o sacosa cu identitati vechi sepia.
In partea ceastalalta sunt cuptorul micro si masina de spalat, emailate, indragostite, zambarete. Inchid usa debaralei, Salambo, si in fapt numeroase chestiuni se intampla in campia uriasa intinsa in soarele alb al dupa-amiezii. Se spun povesti spuse rar. Sacul de dormit si pioletul de exemplu au o poveste cu primedjii si ispite, cu totul incapsulate in spatele usii wenge. Sunt si povesti boeme, cu absint, pariziene, fauviste. Astfel debaraua este un serengeti al povestilor private, de amor. O lume intinsa ca o piele moale de sters ochelarii, care pipaita spune de fiinte fantastice moi.

para reality

In dimineata aceasta cu chiciura ascult rock rusesc adormit pe scaunul din dreapta al unui nissan alb. Tolka something. Apoi suna doamna menajera care informeaza oficial ca nu poate veni astazi pentru ca, citez, „trebuie sa fete vaca”. Asta m-a trezit un pic. E un motiv foarte bun. Dupa care am ajuns la birou.

Papusari

Ca sa intareasca ideea ca ne aflam in mijlocul unui construct-complot-caleidoscop, cu papusari si papusati (some call this paranoia:), daca ati avut amabilitatea sa cititi postul Schassburg, in seara asta, in lumina alba a neoanelor unei sali de intalnire, dam mana cu un domn, specialist in taxe si manager cu staif la una din companiile alea patru pe care le stiti. Domnul holandez profesionist desavarsit, discuta chestiuni desavarsit profesionale, printre altele aflam ocazional ca e anume proprietarul acelei minunate Gasthaus unde planuim sa mai stam. De unde ramane sa meditam la legatura dintre prozaic, taxe et impozite, evul mediu, migratii vechi si moderne precum si minunate odai in cetati. Dixit.

slavic auto goddess

Lada- the goddess of harmony, merriment, youth, love and beauty for ancient slavic people

Last week one Niva took us out of stormy weather, sliding through snow and very close to a kiss you all goodbye 100 feet drop to a frozen lake. The driver was a rough mountain ranger with a Carpati pistol, telling loud stories about how people die in the mountains.

Gut